Synergia

Am lamurit prin foc binele de rau, parca am renascut.

S-a facut putina lumina in zilele astea si cred ca un asa merit(propriu), provine dintr-o oarecare binecuvantare dobandita la nastere. Cu alte cuvinte, mi se deschid cai norocoase permanent, fara sa agit prea mult propriile-mi forte. Ca nu am profitat indeajuns-alta poveste.

Tocmai ce am citit intr-un material virtual ca lenea ar fi o insusire specifica zodiei mele. Am inceput sa cred in asta, desi m-am contrazis ani la rand cu matusile de rigoare, dormice sa ma asalteze intr-ale horoscoapelor, soarelui, mercurului, etc. Asa ca am inceput sa ma autoinspectez, si ghici ce, fata, asa e. Am deschis LARG ochii si am facut o pauza de respiratie. Mi-am zis, atunci, ce-i cu mine, unde ma duc, la vale? In halul acesta? Si am reluat, incetul cu incetul, tot ceea ca stiam ca ma facea, odata, fericita.

Ca orice om iresponsabil(avand in vedere varsta de 18-20 de ani), m-am aruncat in explicatii de genul “nu e vina mea, nu aveam de unde sti, e vina lui”. Nici acum nu ma laud cu o maturitate coapta, la cei 21, dar sunt constienta de a mea decizie gresita de a fi ales numai prostii, numai comoditate si persoana nepotrivita. Puteam sa le scriu invers, dar un rapac nu merita locul intai. Acum stiu.

Oamenii nu se prea schimba, poate doar genetic, vedem toti cum apar robotii cu zecile. Chipurile prefigurative nu scuza realitatea si conchid ca timpurile curente nu se indreapta spre nici un bine. Din contra.

Si daca nu mergi pe aceeasi directie cu toti, daca nu tii synergia, esti vesnicul proscris si ironizatul neinteles, si mai toate alea. Pentru ca a fi in sistem inseamna a trece proba de sange. Daca la final iei examenul, ai primit diploma de merit, pe care scrie “nesimtit”. Altfel nu reusesti.

Eu am picat de multe ori, am incercat, nu neg, dar acum nu mai incerc. Imi place prea mult de mine, si am stima interioara. Si, pentru asta, a trebuit sa se rastoarne anumite ziduri. Concluzionand, gratie celui care mi-a deschis ochii.

Acum, lasand la o parte biblismele si apocaliptismele, pentru ca ce e mult, strica, revin la scopul initial al scrierii-predania/traditia.

Daca aveti cumva suspiciuni ca mintea v-ar fi neroditoare, indepartati ceea ce e rau. Purul rau. Ca sta in lene, orgoliu, plans, foame(bine ar fi sa fie doar atat), luati vesnica parga (mama, tata, un bunic securist, o Madonna muncitoare)si folositi-va de cunostintele pe care le aveti in legatura cu ea. Chiar daca se va vedea.

“Un om a visat ca-si rodea,

Cu dintii, de zor, o pingea.

Speriat, s-a trezit

Si-a vazut, uluit,

Ca tocmai asta facea.”

(umor englezesc)

Morala: nu va lasati calcati.